Boli si tratamente - Boala arterosclerotica
Ateroscleroza este o forma de arterioscleroza si inseamna depunerea de grasimi (in principal colesterol) in peretele arterelor, sub forma de placi aterosclerotice, care pot ingreuna circulatia sangelui. Aceste placi ingusteaza progresiv si in final blocheaza arterele sau se pot fisura, provocand cheaguri de sange...

Fig 1

Fig 2

Fig 3

Fig 4

Fig 5

Fig 6
Boala arterosclerotica

Arterele sunt vasele de sange care transporta sangele cu oxigen si substante nutritive de la inima catre restul corpului. Cand sunt sanatoase, arterele sunt flexibile, rezistente si elastice. Odata cu varsta, peretii arteriali devin mai grosi si mai rigizi, determinand scaderea debitului de sange catre tesuturi si organe. Acest proces se numeste arterioscleroza, adica ingrosarea si intarirea arterelor, reprezentand la ora actuala principala cauza de deces in lume.

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza este o forma de arterioscleroza si inseamna depunerea de grasimi (in principal colesterol) in peretele arterelor, sub forma de placi aterosclerotice, care pot ingreuna circulatia sangelui. Aceste placi ingusteaza progresiv si in final blocheaza arterele sau se pot fisura, provocand cheaguri de sange. De obicei cand auzim termenul de ateroscleroza ne gandim in primul rand la inima, dar acesta boala se produce oriunde sunt artere in corp.

Care sunt cauzele aterosclerozei?
Ateroscleroza este o boala lent progresiva, care incepe din copilarie. Desi nu se cunoaste cauza si ca atare nu exista un medicament care sa vindece aceasta boala, medicii considera ca ateroscleroza incepe prin afectarea stratului intern al arterei, intima, cel care vine in contact cu sangele. Aceasta alterare poate fi cauzata de asa numitii factori de risc:
  • fumatul, fara indoiala cel mai nociv
  • hipertensiunea arteriala, valorile tensionale care depasesc 140 mm Hg sistolica (130 mm Hg la pacientii cu diabet) si 90 mm Hg (respectiv 80 mm Hg la pacientii cu diabet) diastolica fiind daunatoare
  • hiperlipidemia, adica nivelul grasimilor din sange, in special al colesterolului de peste 200 mg%, respectiv a fractiunii denumita LDL – colesterol de peste 100 mg% este considerat un factor important de risc
  • diabetul zaharat, se impune un control strict al valorilor glicemiei, care nu trebuie sa depaseasca 140 mg/dl inainte de masa
  • obezitatea

Ce sunt de fapt factorii de risc? Conditiile enumerate mai sus (fumatul, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, diabetul etc) grabesc evolutia aterosclerozei, astfel incat acele persoane care prezinta acesti factori, si in mod special combinatia lor, au un risc mult mai mare fata de celelalte persoane de a dezvolta boala.

In momentul in care peretele intern al arterei este lezat, celulele din sange numite trombocite se lipesc la locul leziunii incercand sa “peticeasca”, sa repare artera, determinand inflamatie. In timp, depozitele de colesterol si alte produse celulare se acumuleaza la locul leziunii ingrosand si intarind arterele. Tesuturile si organele conectate la arterele ingustate sau blocate nu vor mai primi sange suficient pentru a functiona normal. In final, se vor rupe bucati din depozitele grasoase, care vor intra in curentul sanguin si vor forma un cheag de sange care va distruge organele cum se intampla de exemplu in infarct.

Unde se produce ateroscleroza?
Asa cum am mai amintit, ateroscleroza poate afecta orice artera din organism. Exista totusi cateva localizari mai frecvent intalnite:
  • arterele coronare, care hranesc muschiul inimii, miocardul, produc boala numita “cardiopatie ischemica”
  • arterele membrelor inferioare – provoaca “arterita” sau, mai corect, boala obstructiva vasculara periferica
  • arterele carotide, care asigura vascularizarea creierului, cauzeaza accidentele vasculare cerebrale ischemice, cu paralizii la nivelul membrelor sau fetei
  • arterele renale, produc o forma aparte de hipertensiune arteriala
  • arterele mezenterice, care iriga intestinul subtire si gros, pot provoca asa-numita angina abdominala.

Care sunt simptomele aterosclerozei?
Ateroscleroza de dezvolta treptat, ca urmare nu apar simptome pana cand o artera nu este atat de ingustata, incat nu mai poate sa irige in mod adecvat cu sange tesuturile sau organele de care este responsabila. Aceasta conditie poarta numele de ischemie cronica. Uneori un cheag de sange blocheaza complet circulatia, situatie denumita ischemie acuta.

Simptomele depind de arterele afectate, de exemplu:
  • daca aveti ateroscleroza la arterele coronare, puteti avea dureri in piept (angina) sau simptome similare cu cele ale unui infarct.
  • daca aveti ateroscleroza la arterele bratelor sau picioarelor, veti avea dureri musculare la mers (claudicatia intermitenta); in formele grave veti avea durere continua in repaus. 
  • daca aveti ateroscleroza la arterele carotide veti avea simptome ca slabire brusca a picioarelor sau mainilor, amorteli, tulburari de echilibru, dificultati de vorbire, caderea muschilor fetei etc.
  • uneori ateroscleroza poate determina tulburari de erectie la barbati.

Cand trebuie sa ma prezint la doctor?
Daca prezentati un factor de risc pentru ingrosarea arterelor, dar mai ales combinatia a doi sau mai multi factori, mergeti neintarziat la medicul Dvs de familie, la cardiolog sau la chirurgul vascular. Tratati cu atentie si seriozitate orice orice simptom al circulatiei insuficiente ca durere in piept (angina pectorala), durere in muschii de la picioare sau ameteli. Diagnosticul pus la timp poate preveni agravarea aterosclerozei si aparitia unor situatii de urgenta.

Cum se diagnosticheaza boala?
In primul rand medicul va va examina palpandu-va pulsurile si verificand daca aveti tensiunea arteriala mare, un semn obisnuit al aterosclerozei. De asemenea, medicul va asculta sangele curgand prin artere cu ajutorul unui stetoscop. 

Ce semne de ateroscleroza va observa medicul la examinare?
  • Lipsa pulsului mai jos de locul unde artera este ingustata sau blocata;
  • Presiune mai mica a sangelui la membrul bolnav;
  • Sufluri la nivelul arterelor, care se aud cu stetoscopul
  • Umflatura pulsatila in abdomen sau in spatele genunchiului (anevrism)
  • Rani care nu se mai vindeca la degetele de la picioare

In functie de rezultatele examenului clinic, medicul Dvs. va va putea indica teste suplimentare:
  • Analize de sange. Valorile mari de colesterol si glicemie (zaharul din sange) pot creste riscul de ateroscleroza. Este recomandat sa mergeti la control fara sa fi mancat sau baut nimic afara de apa, cu 9-12 ore inainte.
  • Indicele glezna-brat. Acest test poate sa spuna daca aveti ateroscleroza la picioare sau la brate. Medicul Dvs. va masura tensiunea arteriala la ambele glezne si la mana cu ajutorul unui aparat Doppler si le va compara. La persoanele sanatoase tensiunea arteriala de la glezna este egala sau mai mare decat cea de la mana, indicele glezna-brat este mai mare sau egal cu 1. Daca tensiunea de la glezna este mai mica decat cea de la mana atunci arterele de la picior sunt ingustate sau blocate.
  • Ecografie-Doppler. Medicul Dvs. va utiliza un ecograf special pentru a masura presiunea sangelui in diverse zone de la mana sau picior, gradul de blocaj al arterelor si viteza sangelui in artere.
  • Electrocardiograma (ECG). Electrocardiograma inregistreaza semnalele electrice care traverseaza inima. Un ECG poate descoperi un infarct de cord petrecut mai demult sau unul care chiar se produce. Daca durerile apar mai ales la efort, medicul Dvs. va poate ruga sa mergeti pe un covor rulant sau pe o bicicleta medicinala in timp ce va inregistreaza ECG-ul.
  • Angiografia Seldinger. Pentru a vedea cum circula sangele in inima, brate, picioare sau creier, medicul injecteaza un colorant special direct in artere, in fata unui aparat de raze X. Colorantul va arata locurile unde arterele sunt ingustate sau infundate.
  • Angiografia CT (computer tomografie) sau angiografia RMN (rezonanta magnetica nucleara) arata o multime de detalii: ingrosarea sau ingustarea  arterelor, blocarea lor, anevrisme, depozitele de calciu din peretii arteriali.

Cum se trateaza aceasta boala?
Primele „linii de aparare” impotriva aterosclerozei sunt de obicei schimbari in stilul de viata:
  • Renuntare obligatorie la fumat. Fumatul distruge arterele, asa incat daca sunteti fumator, renuntarea la fumat este cea mai buna metoda de a incetini evolutia aterosclerozei si de a reduce riscul complicatiilor
  • Consumati hrana sanatoasa. O hrana sanatoasa pentru inima si vasele de sange este bogata in fructe, legume si cereale integrale si este saraca in grasimi de origine animala – carne de porc, smantana, frisca, unt, oua. Inlocuiti painea alba cu paine integrala, luati un mar, o banana sau un morcov si cititi etichetele de pe ambalajele alimentelor ca sa controlati continutul de sare si de grasimi pe care il mancati.
  • Exercitii fizice. Faceti miscare in fiecare zi a saptamanii. Exercitiile regulate antreneaza muschii sa foloseasca oxigenul mai eficient. Activitatea fizica imbunatateste circulatia si forteaza dezvoltarea de vase noi de sange (colaterale), care sa ocoleasca artera blocata. Ideal ar fi ca sa faceti intre 30 si 60 minute de exercitii pe zi. Daca nu puteti face totul in aceasi sesiune, rupeti exercitiile in antrenamente mai scurte: urcati scarile si nu folositi liftul, faceti o plimbare la pranz sau faceti genuflexiuni sau abdomene seara cand va uitati la televizor. 
  • Controlati-va stresul. Practicati tehnici de management al stresului ca relaxarea musculara sau respiratiile profunde. Medicul va va indica insa probabil si medicamente si in unele cazuri chiar interventie chirurgicala. Sunt medicamente variate care pot sa incetineasca sau uneori chiar sa intoarca efectele aterosclerozei, de exemplu:
    • hipocolesterolemiantele – care reduc grasimile din sange. Daca este scazut puternic colesterolul “rau”, adica LDL colesterolul, formarea de depozite de grasimi in artere se poate incetini sau chiar reversa. Ajuta mult si daca este stimulata cresterea de colesterolului “bun”, adica HDL colesterolul. Medicul va alege dintr-o serie larga de medicamente numite statine sau fibrati.
    • antiagregantele plachetare, pe baza de aspirina, care previn ca trombocitele sa formeze cheaguri in arterele ingustate si le blocheze.
    • anticoagulantele, ca heparina sau cumarina, care previn prin alte mecanisme inchegarea sangelui.
    • hipotensoarele, care trebuie sa scada tensiunea arteriala pana la normalizarea ei (sub 140/80 mmHg, iar la pacientii cu diabet sub 130/80 mmHg), contribuind astfel la incetinirea evolutiei aterosclerozei
    • alte medicamente, ca de exemplu cele pentru tratarea diabetului sau cele pentru ameliorarea durerilor cauzate de exercitiile de mers. Uneori insa tratamentul medicamentos nu ajunge. Daca simptomele sunt severe si blocajul arterial ameninta supravietuirea picioarelor sau a unei parti din creier va fi necesara una dintre interventiile urmatoare:
      - Angioplastia. Medicul introduce un tub lung si subtire (cateter) in artera blocata sau ingustata. Un alt fir cu un balonas este introdus pe cateter in zona ingustata si umflat, presand depozitele de grasime catre peretii arteriali. Apoi se plaseaza un stent care este lasat pe loc si care mentine artera deschisa.
      - Endarterectomia. In unele cazuri depozitele de grasime din peretii arteriali trebuie indepartate chirurgical. Daca aceasta operatie se face la arterele gatului, numite carotide, se numeste endarterectomie carotidiana. - Bypassul. Chirurgul Dvs. va crea un nou vas, care ocoleste artera blocata, folosind de obicei o vena din alta parte a corpului sau un tub sintetic.

Ce pot sa fac pentru a preveni aceasta boala?
Daca aveti colesterolul sau tensiunea arteriala mari, diabet sau alte boli cronice, colaborati cu medicul Dvs. pentru a trata boala respectiva. Trebuie sa intelegeti ca aceleasi masuri recomandate pentru tratarea aterosclerozei o vor preveni. Si aceste lucruri le-ati auzit de multe ori deja, dar incepeti cu un pas o data: renuntati la fumat, mentineti-va greutatea normala, consumati hrana sanatoasa, beti mai putin alcool.

Medicii specialisti ai clinicii noastre va stau la dispozitie pentru sfaturi legate de pastrarea unui stil de viata sanatos, singurul mod de a preveni aparitia acestei boli sau de a-i incetini semnificativ evolutia.

Nu in ultimul rand controalele medicale periodice, in absenta unei suferinte anume, mai ales la barbatii peste 60 de ani si la femeile aflate la menopauza, pot surprinde aceasta boala la inceputul evolutiei sale, ceea ce o face mult mai usor de tratat in continuare.
 
Clinica de Chirurgie Vasculara - Boala arterosclerotica | Sitemap |
Copyright 2017 - Toate drepturile rezervate
Apasati Esc pentru a inchide