Angioplastia si stentarea (chirurgia endovasculara)
In timpul angioplastiei, chirurgul vascular introduce un mic balon in zona ingustata a vasului de sange. Prin umflarea balonului se dilata peretele vasului permitand cresterea fluxului sangvin. Dupa largirea vasului prin angioplastie, chirurgul vascular introduce uneori un stent, in functie de circumstante....
Ce este angioplastia si stentarea?

In timpul angioplastiei, chirurgul vascular introduce un mic balon in zona ingustata a vasului de sange. Prin umflarea balonului se dilata peretele vasului permitand cresterea fluxului sangvin. Dupa largirea vasului prin angioplastie, chirurgul vascular introduce uneori un stent, in functie de circumstante. Stenturile sunt niste tuburi mici construite dintr-o plasa metalica foarte fina, care mentin deschis vasul de sange dilatat.

Calea de acces pentru angioplastie si stentare este o mica punctie sau uneori o mica incizie la nivelul tegumentului. Chirurgul vascular introduce prin acest mic orificiu un tub lung si subtire, numit cateter. Folosind raze X pentru ghidare, chirurgul introduce cateterul pana la locul blocajului. Prin cateter se poate astfel ajunge usor cu balonul sau stentul la locul ce trebuie tratat.

Angioplastia se foloseste cel mai frecvent pentru tratarea bolii arteriale periferice (BAP) sau altfel spus a calcificarii arterelor care duc sangele la nivelul membrelor inferioare si organelor din corp, altele decat inima. Angioplastia se mai poate folosi pentru dilatarea venelor ingustate, adica vasele care permit intorcerea sangelui de la nivelul membrelor inferioare si organe catre inima si plamani.

In mod normal arterele sunt moi si largi in interior, dar cu varsta in peretii vaselor se depun colesterol, calciu si tesut fibros, formand placile de aterom. Artera se ingusteaza treptat si se infunda pe masura ce cresc depunerile. Scaderea sau oprirea fluxului sanguin in membre si organe (inclusiv creier) pot duce la pierderea acestora prin amputatie, accident vascular cerebral.

Pentru tratamentul ingustarilor sau blocajelor arteriale, respectiv pentru refacerea circulatiei, chirurgul vascular poate recomanda angioplastia (chirurgia endovasculara) sau bypass-ul (chirurgie deschisa). Angioplastia are unele avantaje in comparatie cu bypass-ul, de exemplu nu necesita incizii. Din acest motiv pacientii tratati prin angioplastie sunt externati si se recupereaza mai repede decat cei care sunt operati prin bypass. De asemenea angioplastia se poate realiza in anestezie locala, pacientul fiind constient pe parcursul interventiei, spre deosebire de chirurgia de bypass, care se realizeaza in anestezie regionala sau generala. Cu toate acestea, in cazurile in care boala arteriala este avansata, bypass-ul este cea mai buna solutie. Chirurgul vascular va va ajuta sa decideti care este cea mai buna varianta in functie de situatia bolii Dvs.

Cum ma pregatesc? Prima data medicul va va pune cateva intrebari legate de starea dvs. generala de sanatate, istoricul medical si simptomele aparute, de exemplu modul cum apar durerile la mers, cat de des apar si unde sunt localizate. De asemenea medicul va va intreba daca fumati sau daca aveti probleme cu tensiunea arteriala. Dupa aceea urmeaza efectuarea de investigatii pentru a stabili situatia exacta a circulatiei, localizarea placilor de ateroscleroza. Aceste investigatii pot include ecografia vasculara, angioCT sau angioRMN si il ajuta pe medic sa isi dea seama daca aveti nevoie de angioplastie sau de un alt tratament.

Daca din aceste teste rezulta ca este vorba despre o ingustare moderata catre severa a vaselor de sange, atunci medicul poate recomanda angiografia. Angiografia va arata direct, sub raze X, starea arterelor si in acelasi timp permite angioplastia. Veti primi de la chirurgul vascular instructiuni pregatitoare, de exemplu sa nu mancati sau sa beti apa cateva ore inainte de procedura. De asemenea, chirurgul vascular va va spune daca este nevoie sa intrerupeti unele medicamente care ar putea cauza sangerare sau alte complicatii. Trebuie sa ii spuneti medicului daca prezentati alergii la iod sau la substanta de contrast (acesta contine de obicei iod). Inainte de procedura medicul o sa evalueze starea rinichilor si capacitatea de coagulare a sangelui. In functie de rezultat vi se pot administra perfuzii pentru hidratare. Inainte de angiografie medicul va face anestezie locala, dupa care, cu ajutorul razelor X va introduce cateterul  la nivelul vasului ingustat si va injecta o substanta de constrast care evidentiaza arterele. Substanta de contrast este eliminata de rinichi prin urina. In functie de circumstante angioplastia poate fi efectuaza in acelasi timp cu angiografia sau ulterior.

Sunt un candidat pentru angioplastie si pentru stentare ? Sunteti un posibil candidat pentru angioplastie si stentare in momenul in care sunteti diagnosticat cu BAP moderata sau severa la nivelul unui vas sau mai multor vase. De obicei simptomele sunt durere sau ulceratie la nivelul unui membru. Daca la nivelul vaselor sunt prezente placi de aterom calcificate, care blocheaza complet vasul pe distante lungi, cu siguranta nu sunteti un bun candidat pentru angioplastie.

Care sunt riscurile la care sunt supus in timpul unei angioplastii?Complicatiile unei angioplastii sunt reactiile alergice la substanta de contrast, slabirea peretelui vasului arterial, sangerare la nivelul punctiei sau la nivelul peretelui vasului, re-infundarea vasului, probleme renale. In plus, se pot produce blocaje arteriale in aval de placa, daca aceasta se rupe in timpul angioplastiei, provocand embolie. Acest lucru poate duce la scadea dramatica a fluxului sangvin si la agravarea situatiei initiale. Daca aveti diabet sau boala de rinichi aveti risc de complicatii renale dat de substanta de contrast, ca de exemplu insuficienta renala acuta. Administrarea anumitor medicamente si fluide inainte de procedura pot reduce din impactul procedurii asupra rinichilor. Persoanele cu tulburari de coagulabilitate pot de asemenea prezenta riscul ca vasul arterial sa se obstrueze in urma procedurii.

Ce se intampla in timpul angioplastiei si stentarii?Inainte de procedura veti fi curatat si epilat in zona viitoarei punctii, pentru a evita eventualele infectii. Medicul va face o anestezie locala si apoi o punctie sau o mica incizie inghinal, la incheietura mainii sau plica cotului pentru a introduce cateterul in artera. De asemenea veti primi  doar o usoara sedare, pentru ca medicul prefera sa fiti treaz pe toata durata procedurii pentru a va da anumite instructiuni si pentru a descrie anumite senzatii pe care le simtiti. Chirugul vascular va introduce un ghid sau un cateter in artera. Folosindu-se de raxe X, cu ajutorul carora se proiecteaza imagini in timp real pe ecran, medicul introduce cateterul pana la portiunea de artera ingustata sau infundata. Pentru ca vasele nu au terminatii nervoase, nu veti simti miscarile cateterului. Folosindu-se de acest cateter, chirurgul vascular va introduce in zona carea trebuie tratata un alt tub fin, care are montat in varf un balon dezumflat. Chirurgul va umfla balonul cu un fluid radioopac si urmari pe ecran modul in care se dilata vasul, umflandu-l pana cand zona ingustata dispare, iar placa de aterom se preseaza pe peretii vasului. De obicei acest proces dureaza cateva minute. Daca stenoza este mai severa atunci, chirurgul va umfla si va dezumfla balonul de mai multe ori. Cand balonul se umfla artera se poate contracta oprind fluxul saguin si cauzand durere. Dar aceasta durere dispare cand chirurgul vascular dezumfla balonul si permite reluarea fluxului sanguin. Este important sa ii spuneti mediculul simptomele pe care le experimentati in timpul angioplastiei. Exista riscul ca vasul sa se trombozeze in locul in care balonul a fost umflat. Acest lucru se poate intampla imediat dupa procedura, numindu-se reocluzie sau la cativa ani, numindu-se restenoza. Restenoza poate avea loc datorita ciatricilor ce se produc la nivelul peretelui arterial, in locul in care balonul a facut presiune pe placa de aterom.

Dupa angioplastie uneori se foloseste un stent pentru a mentine artera permeabila si a preveni reocluzia. Stentul este un mic tub de plasa metalica si este de diferite diametre si lungimi. Pentru a-l plasa, chirurgul vascular indeparteaza cateterul cu balon si insereaza un alt cateter pe care se gaseste montat stentul. Stenturile sunt de doua tipuri: cele care se dilata (expandeaza) cu ajutorul unui balon si cele autoexpandabile. Chirurgul vascular va decide care tip de stent este mai indicat pentru situatia Dvs. Stentul ramane pe loc pentru a sprijini peretii arterei si a preveni reocluzia. Prezenta stentului in interiorul vasului poate uneori cauza reactie a arterei si restenoza. Pentru prevenirea restenozei suprafata unor stenturi este impregnata cu anumite medicamente sau substante. Acestea se folosesc in mod curent pentru arterele coronare, dar se studiaza folosirea lor si pe arterele periferice. La finele interventiei endovasculare chirurgul indeparteaza cateterele. Pentru a preveni sangerarea la locul de punctie, medicul va face compresie timp de 15-20 de minute sau va folosi dispozitive speciale pentru inchidere. Angioplastia poate dura intre 30 de minute si 3 ore, uneori mai mult in functie de caz.

Ce ma asteapta dupa angioplastie si stentare? Dupa procedura, de obicei veti sta in pat 6 ore. In acest timp veti fi monitorizat de catre chirurgul vascular sau personalul medical pentru eventuale complicatii. Daca medicul a introdus cateterul la nivel inghinal, atunci veti sta cu piciorul drept cateva ore. Daca ati fost punctionat la brat, va trebui sa va mentineti bratul nemiscat cateva ore, pentru a reduce riscul de sangerare.

Daca observati simptome neobisnuite dupa procedura, informati medicul. Acestea pot include: sunt dureri la nivelul piciorului sau bratului, care persista sau se inrautatesc, febra, dificultate in respiratie, senzatie de rece la nivelul mainii sau piciorului sau colorarea lor in albastru, sangerare, inflamatie, parestezii, durere.

La externare chirurgul va inmaneaza instructiuni referitoare la activitatile curente. De exemplu, nu aveti voie sa ridicati mai mult de 10 kg in primele zile de la interventie. Trebuie sa consumati minim 2 litri de lichide in urmatoarele 2 zile, pentru a elimina substanta de contrast. Puteti face dus la 24 de ore dupa interventie, dar este de preferat sa evitati sa faceti baoe cateva zile. Medicul va va prescrie medicamente pentru subtierea sangelui si prevenirea formarii de cheaguri la nivelul stentului. De asemenea va va recomanda exercitii fizice usoare cum ar fi mersul pe jos. Veti fi programat pentru controlul post interventie. Acest control presupune masurarea tensiunii arteriale si verificarea dozelor de medicamente. Se va verifica fluxul sangvin prin artera tratata.

Care sunt complicatiile?Nu exista complicatii serioase dupa chirurgia endovasculara, dar bineinteles ele pot aparea uneori.

Complicatii minore sunt sangerari si echimoze (vanatai) la nivelul inciziei. Uneori locul pe unde a fost introdus cateterul nu se inchide complet, ceea ce poate crea un canal fals de scurgere a sangelui. Foarte rar se poate crea o conexiune intre artera si vena. Toate aceste mici probleme re rezolva de obicei de la sine, dar daca ele persista, chiurgul vascular le va trata. Exista riscul de a se forma cheaguri la nivelul stentului in special in prima luna dupa interventie. Pentru a preveni acest risc medicul va prescrie medicamente care subtiaza sangele. Cu trecerea timpului posibilitatea de restenoza creste. Stenturile impregnate cu substante speciale reduc acest risc. In unele cazuri este nevoie de o noua interventie adica de angioplastie sau de bypass.

Complicatiile serioase, dar neobisnuite pot fi: reactie alergica la substanta de contrast; ruptura sau largirea excesiva a peretelui arterial; acumulare masiva de sange numita hematom; probleme renale; dezlipirea straturilor peretelui arterial, numita disectie de artera; ruptura placii de aterom, care  poate cauza desprinderea si migrarea in aval a bucatilor din placa, numite embolie/microembolie, cu blocajul circulatiei in aval.

Medicii Clinicii de Chirurgie Vasculara din Timisoara sunt printre putinii specialisti din tara care realizeaza interventii complexe pentru tratamentul deschis sau endovascular al bolilor vasculare, ca anevrismul de aorta, stenoza carotidiana, boala arteriala periferica, boli venoase.



Solicita o consultatie


 
Clinica de Chirurgie Vasculara - Angioplastia și Stentarea | Sitemap |
Copyright 2017 - Toate drepturile rezervate
Apasati Esc pentru a inchide