Tratamente - Accesul venos
Accesul venos permite medicului administrarea directa in circulatia sanguina a medicamentelor, fara punctionarea in mod repetat a vaselor. Sistemele de acces venos contin un tub lung, subtire, numit cateter. Un capat al cateterului este plasat in vena, de obicei la nivelul umarului, gatului sau al pieptului...
Accesul venos

Ce reprezinta accesul venos?

Accesul venos permite medicului administrarea directa in circulatia sanguina a medicamentelor, fara punctionarea in mod repetat a vaselor. Sistemele de acces venos contin un tub lung, subtire, numit cateter. Un capat al cateterului este plasat in vena, de obicei la nivelul umarului, gatului sau al pieptului. Celalalt capat este situat in afara corpului, astfel incat medicul sa poata administra medicatia. Acest capat poate fi conectat la un dispozitiv numit “camera port”, montat imediat sub piele. In acest caz intregul sistem este  implantat in organism, medicul administrand medicatia in camera port, iar de aici, prin cateter, aceasta ajunge in sange. Medicii folosesc des ace pentru a injecta medicamente in sange. In acest mod, medicamentul este preluat de torentul sangvin, ajungand in scurt timp in regiunea corpului dorita. Totusi, punctiile repetate pot leza vena pe termen lung. Daca exista vene subtiri sau cu pereti ingroșati, nu se pot administra multe injectii intravenoase. In cazul in care aveti nevoie de tratament cu medicamente care se pot administra doar injectabil, pe o perioada lunga de timp, accesul venos va poate proteja venele. Medicii folosesc de asemenea accesul venos pentru administrarea fluidelor, pentru recoltarea de sange si pentru realizarea transfuziilor de sange. Unul dintre cele mai intalnite tipuri de acces venos este linia intravenoasa. O linie intravenoasa este plasata in interiorul venei pentru o scurta perioada de timp. Pe de alta parte, cateterele sunt concepute pentru a fi plasate mai aproape de inima si pentru a ramane implantate o perioada mai lunga de timp in corp. Dispozitivele de acces venos modern sunt realizate din materiale moi, iritand cat mai putin venele, fiind concepute pentru a ramane in siguranta in corp saptamani, luni sau ani, daca este necesar.

Cum va pregatiti? Medicul dumneavoastra realizeaza cateva teste inainte de a plasa dispozitivul de acces venos. Aceste teste  il ajuta sa hotarasca daca venele dumneavoastra sunt sanatoase si pot include:

  1. Radiografia de torace
  2. Ecografia Duplex
  3. Flebografia, prin care se realizeaza imagini radiologice ale venelor, in timp ce o substanta de contrast, vizibila pe imaginile radiologice este injectata.
  4. Imaginile de rezonanta magnetica (RMN), ce folosesc campuri magnetice si unde radio pentru a realiza imagini ale venelor.

Medicul sau chirurgul dumneavoastra vascular va pot sfatui care este cea mai buna procedura pentru situatia dumneavoastra particulara, dandu-va instructiuni de care aveti nevoie pentru a urma procedura. De obicei, nu este nevoie de o pregatire speciala inainte accesului venos.

Cand sunteti candidat pentru accesul venos? Este posibil sa aveti nevoie de acces venos daca exista o situatie particulara, care sa necesite accesul venos pe o perioada mai lunga de timp, iar venele dumneavoastra sunt slabe sau subtiri. Persoanele cu cancer, care urmeaza o cura de chimioterapie sau persoanele care au nevoie de tratament antibiotic pentru o infectie severa au nevoie de acces venos. Medicul dumneavoastra sau chirurgul vascular vor decide de ce tip de dispozitiv si cat tip timp veti avea nevoi de acesta, ce tipuri de substante vor fi folosite, cat timp veti primi injectarile cu substantele respective, cat de sanatos sunteti per total. In functie de acesti factori, veti beneficia de diferite tipuri de dispozitive pentru accesul venos, de la linia intravenoasa pana la un dispozitiv ce poate fi introdus in venele de la nivelul pieptului sau gatului, stand permanent sub pielea dumneavoastra.

Sunteti expus la complicatii pe perioada accesului venos? Cea mai frecventa complicatie a accesului venos este infectia. Prezentati o sansa foarte mare de infectie daca aveti un numar scazut al celulelor albe in corp (leucocite scazute) sau daca primiti chimioterapie ori transplanturi medulare. Daca aveti probleme de coagulare ale sangelui sau probleme cu venele de la nivelul picioarelor, aveti un risc crescut de formare a trombilor (cheagurilor de sange) la nivelul dispozitivului de acces venos.

Ce se intampla pe durata accesului venos? Medicul sau chirurgul dumneavoastra vascular pot alege unul din cele 4 tipuri de dispozitive pentru accesul venos. Aceste tipuri sunt:

  1. Catetere periferice pe termen scurt - branulele
  2. Catetere centrale inserate periferic sunt introduse intr-o vena la nivelul bratului sau gatuluidar sunt mult mai lungi fata de cele intravenoase, putand fi lasate o mai lunga perioada de timp
  3. Catetere tunelizate sunt plasate direct intr-o vena mare (vena cava) la nivelul pieptului dumneavoastra, putand fi lasate pentru cateva luni
  4. Dispozitive subcutane de acces vascular, mici și rotunde, sunt introduse sub piele la nivelul pieptului și pot fi lasate pentru o perioada nedeterminata

Medicul sau chirurgul vascular vor urma pasi diferiti pentru a putea plasa dispozitivul de acces venos. Acesti pasi vor depinde de dispozitivul ales si de locul de insertie. Majoritatea procedurilor de acces venos constau in 4 pasi de baza. Medicul va punctiona vena, va insera un dispozitiv numit ghid in vena dumneavoastra, pe care va avansa cateterul pana in zona dorita, inchizand locul de iesire a cateterului din corpul dumneavoastra la final. Majoritatea procedurilor dureaza 30 pana la 45 minute.

Daca vi se monteaza o linie intravenoasa sau un cateter central inserat periferic o asistenta medicala sau un medic trebuie sa va testeze pielea inainte de a va plasa cateterul. In interiorul venelor nu aveti terminatii nervoase, astfel nu veti simti durere in momentul in care este avansat prin vena de la nivelul antebratului sau bratului. Este posibil sa simtiti o usoara presiune sau o usoara senzatie de miscare interioara atunci cand cateterul va fi plasat.
Daca medicul va va plasa un cateter tunelizat veti avea nevoie de anestezie locala si posibil un sedativ. Procedura reprezinta o interventie chirurgicala minora. Chirurgul vascular va realiza un “buzunar”la nivelul pieptului dumneavoastra, apoi va plasa un mic dispozitiv circular numit „port”, acest „buzunar” inchizandu-se in deasupra „port-ului”. Port-ul va fi conectat la un cateter plasat in vena dumneavoastra.

La ce va puteti astepta dupa accesul venos? De obicei veti astepta aproximativ o ora in camera de trezire. De a doua zi, la domiciliu, va veti putea realiza activitatile de zi cu zi. Este recomandabil sa pastrati plaga chirurgicala si partea exterioara a cateterului cat mai curate si mai uscate in prima saptamana. Aveti voie sa faceti baie cu buretele in jurul zonei de intrare a cateterului si sa aplicati un antibiotic local. Daca ati avut fire la nivelul plagii, acestea se vor suprima la 7-10 zile.

Exista complicatii? Majoritatea complicatiilor sunt minore si pot include sangerarea, echimoza la nivelul pielii sau edematierea locului de insertie a cateterului. Aceste complicatii dispar de obicei in cateva zile. In zilele postinterventionale, varful cateterului se poate mobiliza usor in vena, deoarece va mobilizati antebratul si corpul. Cateterul se poate rasuci sau strange (incurca), astfel nu mai poate functiona corespunzator sau se poate deconecta de nivelul port-ului. Aceste probleme pot fi rezolvate cu usurinta de catre medicul dumneavoastra. Rar, pot apare complicatii grave. Acestea constau in aparitia unei bule de aer in vena dumneavoastra, un tromb (cheag de sange) la nivelul unei vene din plamani, batai neregulate ale inimii sau punctionarea altei vene/artere. Uneori, dupa ce dispozitivul venos a fost plasat, la un anumit interval de timp, poate aparea infectia. Cel mai grav tip de infectie este septicemia sau infectia sangelui. Alte tipuri de infectie pot apare la nivelul venei sau ale pielii. Unele infectii necesita indepartarea dispozitivului si tratarea acestora.
Contactati-va medicul imediat daca dispozitivul pentru accesul venos nu mai functioneaza sau daca prezentati urmatoarele simptome:

  1. Febra
  2. Maini sau picioare umflate
  3. Probleme respiratorii
  4. Modificari neurologice, cum ar fi dificultati de concentrare
  5. Sangerare la oricare punct de incizie sau punct de iesire ale cateterului
  6. Piele eritematoasa sau sensibila

Ce puteti face pentru a ramane sanatos?

Daca aveti grija de plagile si cateterul dumneavoastra veti putea scade riscul de infectie si de formare a trombilor. Medicul dumneavoastra va va arata cum sa va ingrijiti (spalati) cateterul cu o solutie salina sau o substanta anticoagulanta numita heparina ori ambele. Asistenta va trebui sa va cureted dispozitivul pentru accesul venos dupa fiecare utilizare. Puteti de asemenea spala dispozitivul zilnic, chiar daca nu il folositi, unele catetere putand fi spalate mai rar. Va trebui sa pastrati pielea din jurul cateterului cat mai curata posibil, putand chiar indeparta parul din zona respectiva. Pansamentele locale vor trebuie schimbate la fiecare 1-3 zile, inclusiv cand sunt umede sau murdare. Atunci cand le schimbati, asigurati-va ca pielea este uscata. Se permite baia sau dusul, se evita inotul, deoarece exista riscul de contaminare a dispozitivului.

 
Clinica de Chirurgie Vasculara - Accesul venos | Sitemap |
Copyright 2017 - Toate drepturile rezervate
Apasati Esc pentru a inchide